Se-apropie


 
Ramai o amintire ce nu trece
Un gust amar pluteste peste mime
O floare cruda intr-o glastra rece
Cuprinsa de fiorul placerilor divine.

 
Cu gandurile secate de-atatafreamat castru
Cand vremea viitoare in amintiri desarte
Se-asterne peste ochii ce nu-s de cer albastru
Ce-a fost, de fapt nimic de care s-avem parte.

 
Si omu-i om si visul din fasa se destrama
O panza peste chipul, statuie de-nchinare
In sunete sinistre culese dintr-o gama
Nu poti sa-i ceri surasul pe care nu il are.

 
De poti credea vreodata, cadere zbuciumata
Ca noptile sunt albe si reci doar pentru mine
Ce-am fost, ce sunt, si unde, raspunderea e mata
Si nimeni nu arunca firescul pentru tine

 
Te-am adunat in rime, sperante de-nceput
Te-am insotit in drumuri cu ceata presarata
Sfarsit; in minte-mi zboara si sufletu-mi e mut
Si-mi pare rau ca-n viata am intalnit erata.

 
Dar nu regret caci mintea secata de chemare
O poarta care geme in lanul de argint
Ma prind in hora lumii cu mare intristare
Si-n clipele acestea as vrea ca sa ma mint.

 

 

 

 

 
© Copyright Gheorghe Puzdreac