Sonice

 
Bariera secetoasa ce viata ne-o separa
Ce ne desparte gandul, un tot ce-a fost odat
Ramas-a-ncremenita din neuitata vara
Ce se ascunde-n anii ce eu nu i-am uitat.

 
De te-ai desprins cu totul de mine eo-ncercare
Sa pui o pietricica in locul ce sta dus
Ai ras de fericire si altul mi se pare
A incercat sa urce in freamatul de sus.

 
Se-aprind in zori stelute, cutremurate vele
Suspin la randul lor in vantul ce le stinge
Sunt toate-acum partase sinceritatii mele
Si vor cuprinde calmul ce nu le poate-nvinge.

 
Si poate ca odata, cand totul e pierdut
Asa ca un suras ce singular porneste
O sa mavezi din nou chiar daca n-ai stiut
Atunci cand ma iubeai, ca ce traieste–creste.