Pentru noi


 
Un stalp pierdut la margine de drum
Desparte un intreg ce distatat se lasa
In lespezi brute peste un catun
De care sunt cuprins in somnoroasa-i plasa.

 
Chemari strabat distante infinite
Si cugetu-mi se-nclina in fata fruntii tale
Suspina gandul nostru uitat in oseminte
Lasat sa se ingane cu namoloasa vale.

 
Selene si Luceferise zbat in nemurire
Si visurile noastre ce efemere sunt
Dori-vor sa se-nalte pana la stralucire
Si sa priveasca falnic din nou la cel Pamant

 
In care nemurirea si gandurile sacre
Rasuna ca un vuiet in splendida padure
Ce-a fost odinioara acum doar poame acre
Suspin de libertate si rugi cu tepi de mure.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
© Copyright Gheorghe Puzdreac