Vreascuri


 
Am luminat pentru gandaci padurea,
Si am supus-o unui rece bir,
Traind cu sete, a lovit securea,
Culcand trecutul intr-un negru fir.

 
Am adunat taceri intregi de vreascuri,
Uscate de trecut si de lumina,
Si am cladit din ele-grele teascuri
Pentru cei multi si fara nici o vina.

 
Si ei vorbesc de verde ce a fost,
Cutreierati de ganduri marginite,
Se cred pierduti si-n viata fara rost
Alunecand in drame ruginite.

 
De maini se prind, si-n hora blestemata
S-au aruncat si au ramas uitati,
De tot ce-a fost in candela blamata,
De tot si toate in trecut somati.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
© Copyright Gheorghe Puzdreac