Frunze


 
Vantul suiera prin ramuri
Frunze moarte cad pe drum
Vantul rece bate-ngeamuri
Rasfirand pe cer un fum.

 
Ochii tai privesc in valea
Ce se-ascunde-n infinit
A ramas numai cararea
Blestemata de amic.

 
Intrebari curgeau alene
Si se sfaramau de-un zid
Ne-ai privit doar printre gene
Aruncandu-ne in vid.

 
Ne-ntelesuri din cuvinte
Rataceau prin bolta
Dar el statea cuminte
In forma-i dezimvolta.

 
Luceafarul ce-mi este
O calauza vie
Lumini din mii de verste
Le daruiesc doar tie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
© Copyright Gheorghe Puzdreac