Speranta

 
Am sperat ca poate-odata
O s-ajung sa te iubesc,
Am batut prea mult in poarta
Pentr-un pic de prea firesc.

 
Treci in falduri printre mine,
Ai ajuns sa te cunosti,
Saturat-acum de rime
Te ascunzi intre anosti.

 
Si iclus printre acestia,
Capu-mi plec in poala rochii,
Ce cu grija tu o cresti,
Umezindu-mi rece ochii.

 
Si fortand doar rime false,
Cum sa rascolesti abisul
Intinzand vremelnic plase
Pentru-a intretine visul.

 
Repetandu-ti inc-o data,
Ca nu port chiar nici o vina,
Chiar leganduma de-o fata
Ce culege maci senina.

 
De poti sa razi in hohot mare
De poti sa stergi o amintire
O stea cazuta-n intamplare
Nu va putea sa dea de stire,