Alene


 
Cand seara lin iti cade printre gene,
Si cand fiorul rece e pe-aproape,
Nu-ti face griji, eu tot plutesc alene,
Si nimbul fericirii sa ma-ngroape.

 
N-am sa pretind, n-am sa-ti rapesc nimic,
Pastreza totul celui care vine,
Sa te rapeasca brate de voinic,
Cu frunte mata si cu gesturi line.

 
E jocul nostru presarat cu rime,
E jocul meu izbanda nulizata,
Ca sa glumesc acum nu imi mai vine,
Cum cred, ce simt, si cum a fost odata.

 
Cu totii astazi vrem sa fie maine,
Si maine vrem sa vina prmavara,
Ce vise sacre poarta-n ea o paine,
Cand inecat am fost in Niagara.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
© Copyright Gheorghe Puzdreac