A fost un caine

 
Insotind un vis ce se destrama,
A ramas in gandul cel tenebru,
Latratul catelusului meu negru,
Ce din adancuri, numele mi-l cheama

 
Micut in ganduri, sufletul de bob,
Ce negru ca lumina zilei oarbe,
Si-a inchinat taria lui de rob,
Si nimeni din gandire nu mi-l soarbe.

 
A fost, si daca nimeni n-a stiut,
Ca el adesea ma-nsotea in gand,
In noptile senine din trcut,
O spun acum, si sincer eu il plang.