Ploaie de primavara

 
Ploaie-n primavara noua,
Zambet ca un strop de roua,
Frunze noi pentru amor
A deschis acum pamantul
Si ne cauta cu gandul
Ca un dor.

 
A trecut de-atunci o vreme,
Chipuri albe vor sa cheme
Soarele cu raza plina
Sa invaluie-n lumina
Nostalgia cu mistere
Fara ere.

 
De indragostiti si luna
S-a tot scris, dar de o struna
Ca o ramura spinoasa
Impltita si frumoasa
Nimeni n-andraznit sa zica,
Este mica.

 
Si asa ajunge el,
Sprijinit in bete
Visiniu ca un catel
Pe toti sa imvete.
Terminand pana la urma,
Sa imprastie o turma,
Si sa creada ca iubirea,
E dilirea.