Trec


 
Trec plutind pe ape, sloiuri nesfarsite,
Negru in lumina ce-a trecut de noi,
Si pierduti in taine, suntem mari eroi,
Care poarta vina vietilor gresite.

 
Si-a murit o lume, alta niciodata
Pe-acest bolovan, ce-nghetat se crapa,
Si se pierde singur si atata lupta,
Si amar si chinuri si privirea rupta.

 
Dute si nimic, sa nu se mai gaseasca,
Praf in vidul monstru, mici meteoriti,
O lumina mare, si, a fost odata,
Nimeni nu pronunta cand plcam grabiti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
© Copyright Gheorghe Puzdreac